vineri, martie 02, 2007

Despre simplitate! MARTIE

Job, card de debit, cartelă de acces, maşină de spălat cu bule de aer, televizor cu plasmă, aparat de fotografiat cu display, telecomandă, computer şi internet, telefon cu cameră, monitor LCD, cotlet de mistreţ asezonat cu piept de gâscă şi sos de portocale, GPS, casă cu ipotecă, rate, card de credit, becuri spot, i-pod, master, curs valutar, curs de perfecţionare, mp3 player, mouse wireless, cuptor cu microunde, ABS şi airbag. Toate fac parte din iureşul vieţii cotidiene. Cine nu le ştie, nu există. Asta dacă vrei să fii cool şi dacă vrei să ai o viaţă plină de comfort. Să nu mai trebuiască să pierzi timpul îndeletnicindu-te cu activităţi pe care le făcea mam-mare. Acum tragi cu cel puţin două joburi ca să îţi poţi permite să le ai. E simplu! Le cumperi în rate, le ai în casă şi te aşteaptă cuminţi să le foloseşti seara când ajungi acasă. Numai că atunci când intri pe uşă, primul lucru la care te gândeşti este patul care te invită prietenos să îţi odihneşti trupul ştiind că mâine o vei lua de la capăt. Nu mai ai timp şi nici chef să vezi filme pe noua ta plasmă, să asculţi muzica pe i-pod, să fotografiezi, să îţi suni prietenii care probabil deja dorm, să stai cu familia la masă.

Mai este puţin, atât de puţin, şi se face din nou dimineaţă şi trebuie să te urci în maşina cu ABS şi airbag şi să o porneşti din nou spre joburi. Când îţi închei cămaşa, un nasture obraznic se desprinde de la locul lui în căutarea libertăţii de pe parchet. Nervos, dai cu cămaşa în dulap, într-un colţ să nu o încurci cu celelalte care au toţi nasturii şi o laşi acolo să zacă, până se va demoda, că oricum nu ai timp să îi coşi nasturele, iar când, din întâmplare, vei da din nou peste ea, o vei pune în cutia cu cârpe de şters praful, că nimeni nu mai poartă culoarea aceea. Şi ce uşor ar fi fost dacă, aşa cum te-a învăţat odinioară bunica să coşi, ai fi luat un ac şi o aţă...


2 comentarii:

Mihai spunea...

Imi place blogul tau, il parcurg invers cronologic si sper ca ai inceput in aceeasi maniera in care ai terminat. Ai castigat un vizitator fidel.

Eugen Belivac spunea...

Multumesc pentru aprecieri! Inceputul a fost ca orice inceput, timid. Nu am pretentii de mare clasic in viata, imi place doar sa scriu si sa apas declansatorul.

 
Counter Powered by  RedCounter