duminică, aprilie 23, 2006

Hristos a Înviat!

"Hai bă doamnă mai repede că vine Învierea şi noi n-avem lumânări, ce naiba! Uite vine popa şi io n-am lumânare! Cred că mă prinde intrarea în uie aci la coadă." În jur, hohote de râs. Spiritualul care a făcut gluma asta era un mustăcios în totă firea, contrar unei prime păreri eronate, recunosc. Chiar credeam că este vreun puştan, scăpat de acasă şi pus pe distracţii şi în noaptea de Înviere. Dar, nu, în niciun caz. Ditamai omul în toată firea, făcea mişto spre deliciul unei gospodine care ştia ce o aşteaptă acasă dacă nu râdea la glumele atât de "spirituale" ale "consortului", iar cele două progenituri îi ţineau isonul mustăciosului. A ieşit preotul în faţa poporului spre a aduce vestea Învierii, iar o maşină din stradă se tânguia oriental cu o voce sugrumată de efecte "pă orgă" de doi lei: "....duşmaniiiii meeeeei....". Săraca maşină! Un morman de fiare, şi are duşmani. Sau mai bine zis proprietarul i-a tras boxe noi, aşa de iepuraş, ce că nu?

Şi cu toate astea, plus alţi factori disturbatori care nu merită a mai fi amintiţi, fiorul acela unic al slujbei de Înviere a trecut pe şira spinării, aşa cum o face în fiecare an. Şi tot ţinând lumânarea în mână, privind-o cu atenţie şi ascultând cuvintele preotului, m-au năpădit imaginile văzute în ajun la televizor cu feţele acelea plânse ce aveau privirea rătăcind pe undeva prin zare, trădând o deznădejde uriaşă. Deznădejdea că nu mai au nimic, că totul li s-a dus purtat de apele neiertătoare. Acolo e durere, aici ie multe fiţe! Şi totuşi, ce aş putea face ACUM pentru ei? Acum chiar nu pot face altceva decât să mă rog pentru ei. Dar mâine....? Mă voi gândi şi voi face ceva, căci trebuie. Nu despre asta era vorba?

HRISTOS A ÎNVIAT!


































Niciun comentariu:

 
Counter Powered by  RedCounter